DROAIE sf. I. Mulțime, ceată, sumedenie, duium: se deschide...ușa odăii din dreapta, prin care năvălește o ~ de copii (BR.-VN.); se văzu ocolită de...o ~ de cîini (RET.); cu droaia, adunați grămădă, în mare număr: cînd are să fie vara ploaie, umblă...tînțarii seara cu droaia (MAR.); II. adv. A veni, a alerga, etc. ~, a veni, etc. cu grămada: gloatele... veneau ~ să se înscrie la oaste (ISP.).