Definition with ID 1069414:
General use dictionaries
disuasiv, ~ă a [At: LM / P: ~su-a~ / Pl: ~i, ~e / E: fr dissuasif] (Frm; d. argumente, cuvinte etc.) Care determină schimbarea unei hotărâri.
Exemple de pronunție a termenului „disuasiv” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1