CÎRD (pl. cîrduri) sn. 1 🐑 Diviziune a turmei de oi, după vîrstă, sex, etc., cuprinzînd pînă la 7-800 de capete, ciopor: ~ de miei, de noatini, de mioare de mînzări; Iar mieii, strînși în ~uri, sburdă ’n soare, (VLAH.) ¶ 2 Despre alte animale: ~ de boi, de vaci, de iepuri; o mulțime de oaste tătărească a năvălit în țară... răpind ~urile de vite (GN.) ¶ 3 Mai adesea despre păsări, stol: un ~ de gîște; Trece-un ~ de corbi iernatici prin văzduh croncănitori (ALECS.) ¶ 4 De-asemenea despre oameni, ceată, grămadă: un ~ de voinici, de fete; înconjurat de un ~ de oameni care-l înjurau (BR.-VN.); mai da cîte-un iuruș priu ~urile turcești ce roiau pe vale (VLAH.) ¶ 5 Ⓕ: un ~ de ani; de un ~ de vreme, de cîtva timp; de la un ~ de vreme, de la o vreme încoace; loc. adv.: cu ~ul, cu grămada ¶ 6 (P) A se pune în ~ cu cineva, a intra în ceartă, a-și găsi beleaua cu cineva: văzînd bietul popă că s’a pus în ~ cu nebunii (CRG.) [vsl. *krŭdŭ > srb. krd].