CÎRCEL, cîrcei, s. m. 1. Contracție bruscă și involuntară a mușchilor, însoțită de obicei de senzații dureroase. 2. Fire răsucite în spirală, care cresc pe tulpina unor plante și cu ajutorul cărorora planta se agăță de corpurile din jurul ei. 3. (Zool.) Căpușă (1). – Din *cîrci (<sb. krč) + suf. -el.