Definiția cu ID-ul 1376210:
Explicative DEX
CUVÎNTĂREȚ, -EAȚĂ, cuvîntăreți, -e, adj. (Rar) Cuvîntător (1); care vorbește frumos, meșteșugit. – Din cuvînta + suf. -(ă)reț.
CUVÎNTĂREȚ, -EAȚĂ, cuvîntăreți, -e, adj. (Rar) Cuvîntător (1); care vorbește frumos, meșteșugit. – Din cuvînta + suf. -(ă)reț.