CURGĂTOR adj. verb. CURGE ¶ ¶ C. NECURGĂTOR 1 Care curge: dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul (CRG.) ¶ 2 Ⓕ Natural, firesc, ușor, care nu arată vre-o trudă din partea scriitorului: stil ~; are fraza ... curgătoare a omului rafinat, care se joacă cu condeiul (VLAH.).