opțiuni

2 intrări

3 definiții

Explicative DEX

coruptor, ~oare [At: DA / Pl: ~i, ~oare / E: fr corrupteur] (Frî) 1-4 a Corupător (1-4).

coruptor m. cel ce corupe spiritul, datinile, limba, gustul.

*coruptór, -oáre adj. (lat. corruptor). Care corupe: vorbe coruptoare. S. m. și f. Acela care corupe (depravează). – Și -ător.

Intrare: coruptoare
coruptoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coruptoare
  • coruptoarea
plural
  • coruptoare
  • coruptoarele
genitiv-dativ singular
  • coruptoare
  • coruptoarei
plural
  • coruptoare
  • coruptoarelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: coruptor (adj.)
coruptor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coruptor
  • coruptorul
  • coruptoru‑
  • coruptoare
  • coruptoarea
plural
  • coruptori
  • coruptorii
  • coruptoare
  • coruptoarele
genitiv-dativ singular
  • coruptor
  • coruptorului
  • coruptoare
  • coruptoarei
plural
  • coruptori
  • coruptorilor
  • coruptoare
  • coruptoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)