COPLEȘI (-eșesc) vb. tr. 1 A strivi, a sdrobi pe cineva sau ceva prin greutatea sau mulțimea ce apasă asupră-i, a împovăra, a apăsa: cu toată pofta ce am de a te ~ sub un nemete de erudițiune (ODOB.); durerea ce-l copleșea (D.-ZAMF.) ¶ 2 A năpădi, a doborî: somnul îl copleși și căzu ca un mort (ISP.).