cobílă, cobile, (dial. cobdilă), s.f. (reg.) Partea plugului pe care stă grindeiul; o unealtă de lemn cu două picioare, în formă de crac, pe care se pun plugul și grapa, când se pleacă la deal, unde nu se poate merge cu carul. – Din sl. kobyla „iapă” (sens metaforic referitor la faptul că, la început, suportul era prevăzut cu picioare) (Scriban, DEX, MDA).