2 intrări
3 definiții

Explicative DEX

bărăngire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: bărăngi] (Reg) Bărăngăire.

bărăngi vi [At: RĂDULESCU-CODIN / Pzi: ~gesc / E: barangă + -i] (Reg) A striga cu putere Si: (reg) bărăngăi.

BĂRĂNGI (-gesc) vb. intr. A striga în gura mare, a plînge țipînd tare (R.-COD.) (PAMF.) [barangă].

Intrare: bărăngire
bărăngire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărăngire
  • bărăngirea
plural
  • bărăngiri
  • bărăngirile
genitiv-dativ singular
  • bărăngiri
  • bărăngirii
plural
  • bărăngiri
  • bărăngirilor
vocativ singular
plural
Intrare: bărăngi
verb (V407)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bărăngi
  • bărăngire
  • bărăngit
  • bărăngitu‑
  • bărăngind
  • bărăngindu‑
singular plural
  • bărăngește
  • bărăngiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bărăngesc
(să)
  • bărăngesc
  • bărăngeam
  • bărăngii
  • bărăngisem
a II-a (tu)
  • bărăngești
(să)
  • bărăngești
  • bărăngeai
  • bărăngiși
  • bărăngiseși
a III-a (el, ea)
  • bărăngește
(să)
  • bărăngească
  • bărăngea
  • bărăngi
  • bărăngise
plural I (noi)
  • bărăngim
(să)
  • bărăngim
  • bărăngeam
  • bărăngirăm
  • bărăngiserăm
  • bărăngisem
a II-a (voi)
  • bărăngiți
(să)
  • bărăngiți
  • bărăngeați
  • bărăngirăți
  • bărăngiserăți
  • bărăngiseți
a III-a (ei, ele)
  • bărăngesc
(să)
  • bărăngească
  • bărăngeau
  • bărăngi
  • bărăngiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bărăngire, bărăngirisubstantiv feminin

etimologie:
  • bărăngi MDA2

bărăngi, bărăngescverb

etimologie:
  • barangă + -i MDA2 CADE

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.