3 intrări
4 definiții
Explicative DEX
burnă1 sf [At: LM / Pl: ~ne / E: ns cf bură2] (Reg) Bură2 (1).
burnă2 sf vz bârnă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bârnă2 sf [At: H IV 51 / V: bur~ / E: pbl bârniță] (Reg) 1 Ceață. 2 Burhai.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Enciclopedice
BURNĂ subst. „burniță, bură, bîma”; cf. și pers. prin canal turc. bumi „năsos” (etim. Bogrea DR I). 1. Burna N., ar. (Cara 99). 2. Burne, C. (Bîr I); -a, Nartilă; -a, Stan (17 B IV 182); Burn/escu; -ești s. (Mus; Băl III); -ești fam. (BCI XV 61). 3. Burnic, N., mold. (BCI IV 202). 4. + -ici, Burnici olt. (Sd V 492). 5. Burnichi por. cf. Burnar.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: Burnă
Intrare: burnă
burnă substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: bârnă (ceață)
bârnă1 (s.f.) substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
burnă substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bârnă, bârnesubstantiv feminin
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.