ȘOPRON s. 1. (pop.) poiată, (reg.) acioală, șop, șopotei, șopreț, șoproneață, șușopru, (Transilv.) plesnicar, (prin Ban. și Maram.) scut, (Olt. și Ban.) scuteală, (Transilv.) sin, (Olt. și Munt.) slon, (Ban.) șupă, (prin Transilv.) șușop. (În ~ se țin uneltele agricole.) 2. v. șură.