svastică sf [At: PÂRVAN, G. 314 / V: zv~ / Pl: ~ici / E: ger Swastika, fr svastika] 1 Cruce grecească cu brațe egale și cu extremitățile în unghi drept orientate fie în aceeași direcție, spre dreapta, în sensul acelor de ceasornic, fie în alte numeroase variante și care constituie un ornament cu virtuți benefice sau un străvechi simbol religios în India Si: cruce încârligată. 2 Emblemă politică având forma svasticii (1) folosită de naziști ca simbol al arianismului rasist.

SVASTICĂ, svastici, s. f. Străvechi simbol religios indian, în formă de cruce cu brațele egale și cu extremitățile răsfrînte (folosit în timpurile moderne ca simbol al nazismului). (Fig.) Împleticiți în svastici, Cavalerii fantastici Rîmă, dărîmă Ca mistreții, Să-și facă loc prin nămeții Roșii de crime. BENIUC, V. 122.

SVASTICĂ s. f. 1. cruce cu brațe egale și îndoite la capăt în unghi drept, simbol religios la unele popoare orientale. 2. emblemă politică de această formă, la naziști. (< germ. Swastika, fr. svastika)

SVASTICĂ ~ci f. 1) Cruce cu brațe egale, îndoite la vârf în unghi drept. 2) Emblemă nazistă având forma unei astfel de cruci. /<germ. Swastika, fr. svastika

zvastică sf vz svastică

zvastică s.f. v. svastică.

ZVASTICĂ, zvastici, s. f. Cruce cu brațe egale, îndoite ia capăt în unghi drept, servind ca simbol religios la unele popoare orientale; emblemă politică de această formă a unor partide fasciste; simbol al fascismului german. Primul act se petrecea în holul unei facultăți de medicină din Berlin. Studenți germani, decorați cu zvastici mari pe brațe, discutau cu înverșunare necesitatea urii de rasă. SAHIA, U.R.S.S. 178.

ZVASTICĂ, zvastici, s. f. Cruce cu brațe egale, îndoite la capăt în unghi drept, servind ca simbol religios la unele popoare orientale. ♦ Emblemă politică a unor partide fasciste. – Fr. svastika.

svastică s. f., g.-d. art. svasticii; pl. svastici

svastică s. f., g.-d. art. svasticii; pl. svastici

svastică s. f., g.-d. art. svasticii; pl. svastici

svastică, -ci.

zvastică s. f., pl. zvastici