2 intrări

29 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CALCAN2, calcane, s. n. 1. Perete exterior din spate (fără deschideri) al unei case (destinat să fie acoperit de zidul asemănător al clădirii vecine). 2. (Înv.) Scut, pavăză. – Din tc. kalkan.

CALCAN1, calcani, s. m. Pește de mare cu corpul rombic, turtit lateral și asimetric, având ambii ochi pe partea stângă și solzi lungi, tari pe burtă și pe spate; pește-de-mare (Scophthalmus maeoticus). – Din tc. kalkan [baıtği].

CALCAN1, calcani, s. m. Pește de mare cu corpul rombic, turtit lateral și asimetric, având ambii ochi pe partea stângă și solzi lungi, tari pe burtă și pe spate; pește-de-mare (Scophthalmus maeoticus). – Din tc. kalkan [baitği].

CALCAN2, calcane, s. n. 1. Perete exterior din spate (fără deschizătură) al unei case (destinat să fie acoperit de zidul asemănător al unei clădiri vecine). 2. (Înv.) Scut, pavăză. – Din tc. kalkan.

CALCAN2, calcane, s. n. Zidul din spate (fără deschizături) al unei case care se înalță în fața alteia sau care e lipit de spatele acesteia; dosul unei case.

CALCAN1, calcani, s. m. Pește de mare cu corpul asimetric, rombic, turtit pe laturi, cu ambii ochi pe partea stîngă, avînd pe piele un fel de butoni osoși (Rhombus maeoticus).

CALCAN2, calcani, s. m. Pește de mare cu corpul turtit și lat, avînd ambii ochi pe partea stîngă și solzi lungi, tari pe burtă și pe spate (Rhombus maeoticus).Tc. kalkan [baliği].

CALCAN1, calcane, s. n. 1. Zidul din spate (fără deschizături) al unei case (destinat să fie acoperit de zidul asemănător al unei clădiri vecine). 2. (Înv.) Scut, pavăză. – Tc. kalkan.

CALCAN1 ~i m. Pește marin comestibil, având corpul turtit și ambii ochi pe aceeași parte a capului; cambulă. /<turc. kalkan

CALCAN2 ~e n. Perete fără ferestre din dosul unei case, de care se alipește o altă casă. /<turc. kalkan

calcan n. 1. pavăză (ca podoabă la cai): cal domnesc împodobit cu cioltare de fier și calcane de argint FIL.; 2. zid de streașină. [Turc. KALKAN].

calcan m. pește de mare cu corpul turtit în formă de romb și cu carnea bună de mâncat (Pleuronectes rhombus). [Lit. pește cu pavăză].

calcán n., pl. e (turc. kalkan, scut, și kalkan-balyk, pește ca un scut). Sec. 18-19. Scut (ca ornament la caĭ). Azĭ. Zid prelungit în sus fără streșină și, în general, fără ferestre. S. m. Un pește marin lat, cu amîndoĭ ochiĭ pe partea stîngă, ca și cambula, dar maĭ mare (rhombus maeóticus, c’o varietate maĭ mică: rhombus levis). V. plătică și barbun.

BALÎC sm. 🐟 = CALCAN [tc. balyk].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

calcan2 (zid) s. n., pl. calcane

calcan1 (pește) s. m., pl. calcani

calcan1 (pește) s. m., pl. calcani

calcan (arhit.) s. n., pl. calcane

calcan (zool.) s. m., pl. calcani

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CALCAN s. (IHT.) 1. (Scophthalmus maeoticus) (prin Munt.) balâc. 2. calcan-mic (Rhombus laevis) = (reg.) pisi.

CALCAN s. (IHT.) 1. (Scophthatmus maeoticus) (prin Munt.) balîc. 2. calcan-mic (Rhombus laevis) = (reg.) pisi.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

calcan (calcanuri), s. n.1. Scut, pavăză. – 2. Perete fără fereastră. – Var. calcan, s. m. (pește, Rhombus maximus, Rhombus maeoticus). Tc. kalkan (Șeineanu, II, 76; Meyer 169; Ronzevalle 129); cf. ngr. ϰαλϰάνι, bg., alb. kalkan. Sensul 1, care apare de la începutul sec. XVIII (N. Costin), este astăzi înv. Cuvîntul turc are toate sensurile celui rom.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CALCÁN s.m. În general, pește plat din familia scophtalmidae, având conturul corpului aproape rombic, cu ochii asezați pe partea stângă. 1. Calcanul-mare (Scophtalmus sau Rhombus maximus), pescuit în Marea Nordului, Baltică și Mediterană, poate fi lung de 1-3 m și atinge o greutate de 35 kg, cel din Marea Neagră (Scophtalmus maeoticus) de 75-90 cm și 15 kg. 2. Calcanul mic, numit și calcan-neted (Scophtalmus rhombus sau Rhombus laevis) ajunge cel mult la 40 cm lungime și 4 kg greutate, fiind preponderent în Marea Nordului.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CALCAN2 (< tc.) s. n. Zid exterior al unei clădiri, în care nu se amenajează nici o deschidere, destinat să fie acoperit de un zid asemănător al clădirii vecine.

Intrare: calcan (arhit.)
calcan2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • calcan
  • calcanul
  • calcanu‑
plural
  • calcane
  • calcanele
genitiv-dativ singular
  • calcan
  • calcanului
plural
  • calcane
  • calcanelor
vocativ singular
plural
Intrare: calcan (zool.)
calcan1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • calcan
  • calcanul
  • calcanu‑
plural
  • calcani
  • calcanii
genitiv-dativ singular
  • calcan
  • calcanului
plural
  • calcani
  • calcanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

calcan, calcanesubstantiv neutru

  • 1. Perete exterior din spate (fără deschideri) al unei case (destinat să fie acoperit de zidul asemănător al clădirii vecine). DEX '09 DLRLC
  • 2. învechit Pavăză, scut. DEX '09
etimologie:

calcan, calcanisubstantiv masculin

  • 1. Pește de mare cu corpul rombic, turtit lateral și asimetric, având ambii ochi pe partea stângă și solzi lungi, tari pe burtă și pe spate; pește-de-mare (Scophthalmus maeoticus). DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.