2 intrări
34 de definiții
din care- explicative (22)
- morfologice (6)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AROGANT, -Ă, aroganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganță; care arată, trădează aroganță; înfumurat, impertinent. – Din fr. arrogant, lat. arrogans, -ntis.
AROGANȚĂ s. f. Purtare obraznică și sfidătoare; atitudine de mândrie disprețuitoare; înfumurare, impertinență. – Din fr. arrogance, lat. arrogantia.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
arogant, ~ă [At: GALACTION, O. 302 / Pl: ~nți, ~e / E: fr arrogant] 1-2 smf, a (Persoană) care se poartă cu aroganță. 3 av Cu aroganță. 4 a Care trădează aroganță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aroganță sf [At: MAIORESCU, CR. I, 314 / Pl: ~țe / E: fr arrogance] 1 Purtare sfidătoare (și obraznică) a cuiva care se crede superior Si: trufie, (înv) semeție. 2 Atitudine de mândrie disprețuitoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*AROGANT, -TĂ adj. sm. f. Înfumurat, semeț, trufaș, obraznic: mi-a vorbit cu un ton ~ [fr. < lat.].<!-- lat.].</p-->
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
*AROGANȚĂ (pl. -țe) sf. Înfumurare, semeție, trufie, obrăznicie: se deprinsese..., să-i rabde toate aroganțele (VLAH.) [fr. < lat.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AROGANT, -Ă, aroganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganță; care arată, trădează aroganță. – Din fr. arrogant, lat. arrogans, -ntis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
AROGANȚĂ s. f. Purtare obraznică și sfidătoare; atitudine de mândrie disprețuitoare. – Din fr. arrogance, lat. arrogantia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
AROGANT, -Ă, aroganți, -te, adj. Care se poartă cu aroganță, cu semeție; obraznic. V. semeț.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AROGANȚĂ s. f. Purtare semeață și disprețuitoare a unei persoane care se crede mai presus decît altele și-și ia drepturi care nu i se cuvin; trufie manifestată printr-o atitudine insultătoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AROGANT, -Ă, aroganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se poartă cu aroganță. – Fr. arrogant (lat. lit. arrogans, -ntis).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AROGANȚĂ s. f. Purtare obraznică și sfidătoare; trufie insultătoare. – Fr. arrogance (lat. lit. arrogantia).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AROGANT, -Ă s.m. și f. Încrezut, înfumurat; obraznic. [Cf. fr. arrogant, lat. arrogans].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AROGANȚĂ s.f. Atitudine exagerat de mîndră și de disprețuitoare, pe care o ia cineva care se crede mai presus decît alții, atribuindu-și drepturi care nu i se cuvin; trufie insultătoare, obrăznicie, înfumurare. [Gen. -iei. / cf. fr. arrogance, lat. arrogantia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AROGANT, -Ă adj. (și s.) care manifestă aroganță. (< fr. arrogant, lat. arrogans)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AROGANȚĂ s. f. atitudine de mândrie disprețuitoare; obrăznicie, înfumurare, impertinență. (< fr. arrogance, lat. arrogantia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AROGANT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care este fudul, înfumurat; care se poartă cu aroganță; îngâmfat; înfumurat. /
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AROGANȚĂ f. Atitudine de trufie și de dispreț față de cei din jur; purtare sfidătoare, obraznică. [G.-D. aroganței] /<fr. arrogance, lat. arrogantia
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arogant a. care se crede mai presus ca alții. ║ adv. obraznic.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
aroganță f. trufie, obrăznicie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*arogánt, -ă adj. (lat. árrogans, -ántis). Obraznic, țanțoș. Adv. În mod arogant.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*arogánță f. (lat. arrogantia). Obrăznicie, trufie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arogant adj. m., pl. aroganți; f. arogantă, pl. arogante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
aroganță s. f., g.-d. art. aroganței
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arogant adj. m., pl. aroganți; f. arogantă, pl. arogante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
aroganță s. f., g.-d. art. aroganței
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arogant adj. m., pl. aroganți; f. sg. arogantă, pl. arogante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
aroganță s. f., g.-d. art. aroganței
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
AROGANT adj. v. obraznic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AROGANȚĂ s. 1. v. obrăznicie. 2. v. îngâmfare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AROGANT adj. impertinent, insolent, ireverențios, îndrăzneț, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, nerușinat, obraznic, semeț, sfidător, sfruntat, trufaș, țanțoș, (livr.) prezumțios, (rar) neînfrînat, (pop. și fam.) țîfnos, (înv. și reg.) rușinat, (Transilv.) șulhetic, (înv.) nerușinos, (fam. fig.) botos. (O atitudine ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AROGANȚĂ s. 1. impertinență, insolență, măgărie, necuviință, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, sfruntare, trufie, tupeu, (rar) semeție, (livr.) morgă, prezumție, (pop. și fam.) țîfnă. (E de-o ~ revoltătoare.) 2. fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngîmfare, mîndrie, orgoliu, semeție, trufie, vanitate, (livr.) fatuitate, morgă, prezumție, suficiență, (rar) superbie, țanțoșie, (înv. și pop.) măreție, mărire, (pop. și fam.) ifos, țîfnă, (reg.) făloșenie, făloșie, (înv.) fălnicie, laudă, mărie, mărime, mîndrețe, pohfală, preaînălțare, preaînălțime, semețire, trufă, trufășie, zădărnicie. (~ lui este cu totul nejustificată.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arogant ≠ modest, simplu
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Aroganță ≠ modestie
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
arogant, arogantăadjectiv
etimologie:
- arrogant DEX '09 DEX '98 DN
- arrogans, -ntis DEX '09 DEX '98 DN
aroganțăsubstantiv feminin
- 1. Purtare obraznică și sfidătoare; atitudine de mândrie disprețuitoare. DEX '09 DLRLC DNsinonime: impertinență obrăznicie înfumurare antonime: modestie
etimologie:
- arrogance DEX '09 DEX '98 DN
- arrogantia DEX '09 DEX '98 DN