8 definiții pentru apolinic

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APOLINIC, -Ă, apolinici, -ce, adj. (Despre artă și cultură) Care este orientat spre ordine, măsură și armonie, caracterizat printr-o contemplare senină, detașată; lucid, rațional. – Din germ. apollinisch.

APOLINIC, -Ă, apolinici, -ce, adj. (Despre artă și cultură) Care este orientat spre ordine, măsură și armonie, caracterizat printr-o contemplare senină, detașată; lucid, rațional. – Din germ. apollinisch.

apolinic, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ici, ~ice / E: ger apollinisch] (D. atitudinea în fața vieții, îoc dionisiac) 1 Senin. 2 Echilibrat.

APOLINIC, -Ă adj. Referitor la zeul Apolo. ♦ Luminos, senin, echilibrat. ♦ (Op. dionisiac) Termen folosit de Nietzsche, prin care înțelegea o atitudine meditativ-teoretică, bazată pe ordine, armonie, echilibru și măsură. [Cf. germ. apollinisch, it. apollineo].

APOLINIC, -Ă adj. 1. referitor la zeul Apolo; apolinar. ◊ luminos, senin, echilibrat. 2. (la Nietzsche) spirit meditativ, caracterizat prin echilibru, armonie, măsură, claritate în gândire. (< germ. apollinisch)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

apolinic adj. m., pl. apolinici; f. apolinică, pl. apolinice

apolinic adj. m., pl. apolinici; f. apolinică, pl. apolinice

apolinic adj. m., pl. apolinici; f. sg. apolinică, pl. apolinice

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

APOLINIC (< germ. apollinisch, de la Apollo, zeul artelor și al luminii, în mitologia antică) Categorie estetică cu înțelesul de atitudine meditativă, echilibru și armonie, opusă noțiunii de dionisiac, antiteza dintre aceste două categorii estetice – apolinic și dionisiac – fiind similară, din punct de vedere estetic, aceleia dintre cele doua zeități la greci: Apollo, zeul artelor, al luminii, personificare, pentru greci, a echilibrului, visării senine și Dionysos, zeul vinului, al beției răscolitoare de instincte. Folosiți de Nietzsche, în Nașterea tragediei din spiritul muzicii, termenii apolinic și dionisiac se bazează pe această mitică opoziție.

Intrare: apolinic
apolinic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apolinic
  • apolinicul
  • apolinicu‑
  • apolinică
  • apolinica
plural
  • apolinici
  • apolinicii
  • apolinice
  • apolinicele
genitiv-dativ singular
  • apolinic
  • apolinicului
  • apolinice
  • apolinicei
plural
  • apolinici
  • apolinicilor
  • apolinice
  • apolinicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

apolinic, apolinicăadjectiv

  • 1. (Despre artă și cultură) Care este orientat spre ordine, măsură și armonie, caracterizat printr-o contemplare senină, detașată. DEX '09 DEX '98
  • 2. Referitor la zeul Apolo. DN
    sinonime: apolinar
    • 2.1. Echilibrat, luminos, senin. DN
    • 2.2. Termen folosit de Nietzsche, prin care înțelegea o atitudine meditativ-teoretică, bazată pe ordine, armonie, echilibru și măsură. DN
      antonime: dionisiac
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.